21 aug. 2014

MiniCenzie, Recenzie Darul lui Jonas

Blong-blong guys! (înseamnă bună-bună, și guys știți ce înseamnă)
Ce e o minicenzie vă întrebați? Cred că știți răspunsul, dar ca să fie totul clar, minicenzia, în cazul acestui blog, este o mică recenzie, în care nu voi include paragraful „recenzie” și nici bucata de text de pe spatele cărții, basically scriu doar părerea mea și un pic din ce se întâmplă.

Cartea asta m-a atras deoarece e o distopie, cum sunt mare fană am zis: ”de ce nu?”. Am împrumutat-o de la bibliotecă și nu aveam mari așteptări, pentru că nu știam prea multe despre ea și de obicei încerc să nu am așteptări prea mari, ca să nu fiu dezamăgită.
A fost o carte bună, mie mi-a plăcut.
Lumea lui Jonas este o lume pusă la punct până la cel mai mic detaliu. E o lume în care nu alegi, totul ți-e ales ca să ți se potrivească perfect. Clima nu se schimbă , toată lumea are ce mânca, nimeni nu rămâne fără o casă. Totul pare perfect, dar ca de obicei nu e...
În această comunitate oamenii își primesc consoarta și consort(am căutat, e corect) în urma unei cereri, iar acesta/acesta se potrivește perfect cu celălalt, de asemenea ai dreptul doar la 2 copii, unul fată, iar celălalt băiat, amândoi primindu-i în urma unei cereri, practic nu au voie să-și creeze propriul copil. Sentimentele de iubire nu există, ele -alături de alte câteva- sunt considerate tulburări ce trebuiesc tratate cu pastile. Greșelile sunt rare, iar suferința nu există.
La început eram foarte indignată că nu sunt foarte iubitori, că nimeni nu se răzvrătește, toți erau indiferenți... dar am înțeles că viața acolo, părea numai bună, plus că acele pastile îi ajutau să nu le pese prea mult de sentimente. Chiar și Jonas era fericit înainte să vadă ce pierde de fapt. Bine, o parte bună era că nimeni nu are probleme și nu existau războaie, dar nu cred că aș renunța la iubire, la animale, la culori, la toate lucrurile faine pe care le putem face, doar pentru ca o parte a lumii să fie complet fără griji, iubire, dreptul de a alege (chiar dacă ei fac alegerea cea mai bună).
Finalul e foarte interesant, poate fi interpretat în multe feluri, aș vrea să cred că s-a terminat într-o notă frumoasă, atât spun.

Presupun că sunt egoistă, dar tu ai renunța la toate bucuriile vieți, la greșelile din care învățăm, la ”primul iubit”, la iubire, la sentimente, la culori, la dreptul de a alege pentru tine, dacă asta ar însemna ca majoritatea (nu știu dacă tot universul în care se petrecea acțiunea primea ”pacea”) să trăiască într-un fel de pace? Eu una nu m-am decis încă. Cred că cel mai bine ați face și voi decizia dacă ați citi cartea, ca să înțelegeți mai bine.

Notă:  4/5


Ps: aștept răspunsul tău la întrebarea pusă de mine.
Vă țuc !





20 de comentarii:

  1. Gresind, iubind..invatam...si nu cred ca as renunta la ele.Ar insemna o viata monotona...Pupici, Pufulet draga!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Atunci este nota de lectura. Aveti o placere legata de seo sa spuneti ca orice parere legata de carte e recenzie. Cat despre pufuleti, te felicit. Eu daca am pufuleti nu mai pot face altceva. Doar daca publica astia cartea pe punga de pufi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ok, nu prea am inteles mare parte din comentariu pentru ca ai cateva greseli (presupun ca te-ai grabit, nu-i bai). Poate reveniti cu un comentariu si explicati mai mult :D. Aceasta cum am spus nu e o RECENZIE, ci o MINICENZIE, am explicat si la inceputul postarii...
      Oricum, o zi faina sa ai!

      Ștergere
  3. Heii, ai un tag de la mine : http://dia6c.wordpress.com/2014/08/21/leapsa-summertime-madness/

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce faină-i recenzia! Adică,minicenzia :)) .Dar totuși,eu o iau ca pe o recenzie :D .

    Cât despre întrebarea pe care ai pus-o,ei bine,eu sunt o egoistă.Sincer,nu aș renunța la tot pentru lume.Chiar dacă am trăi în pace,oamenii la fel de răi ar fi,decât să renunț la tot pentru nimic,mai bine știu că o las exact așa cum este.În plus,trebuie să ne adaptăm,right?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!
      Da, asa e. Ma bucur ca nu sunt singura egoista... :))
      Te tuc!

      Ștergere
  5. Nu...nu aş renunţa la nimic din toate astea. Până la urmă sentimentele sunt cele care ne fac sa fim cu adevărat oameni. Fără sentimente am deveni doar nişte roboţi automatizaţi. Mă bucur mult că ţi-a plăcut cartea. Poate am să o citesc şi eu... :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, niste roboti care in incercarea de a avea sentimente si le spun la masa :))).
      Sunt sigura ca ai sa citesti ;).
      Te tuc!

      Ștergere
  6. Faina recenzie:) Intentionez sa citesc aceasta carte deoarece pare foarte draguta :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Hm, cartea asta imi da de gandit citisem , undeva, nu mai retin unde, in treacat despre ea. Prefer , sa nu aflu prea multe detalii inainte sa lecturez o carte, da ceea ce ai facut tu, nu mi-ai zis prea multe, dar suficient cat sa imi pui in miscare neuronii. Mda, daca nu o sa am somn la noapte, te declar oarecum, mai mult decat sigur, in mod cert VINOVATA. Chiar acum gandeam ca , pare ciudat sa traiesti intr-o lume condusa de altii, sa nu ai vointa proprie, ca totul sa fie perfect. Nu prea am citit eu dispotii, in afara de primul volum Divergent si Spulbera-ma, dupa care inca plang. Vreau o continuare. Egal, ma intind acu...iara, din nou. Dar, cartea asta pare draguta, asa ca daca ma auzi vreodata zicand ca vreau mai multe detalii, opreste-ma , inainte sa imi stric toata dorinta de lectura . A , in ceea ce priveste modul tau de scriere, NIC de Obiectat. E perfect asa cum e ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sunt în afara topicului, aruncă o privire aici ... eu de aici am procurat feţişoarele astea drăguţe. http://www.messentools.com/en/msn-emoticons/onionhead/

      Ștergere
  8. Distopie?? Am mai auzit de aceasta carte, dar nu stiam ca e distopie. Eu una sunt innebunita dupa distopii si din cate vad ti-a placut. Cred ca o s-o incerc si eu. ^_^
    Te pup :**

    RăspundețiȘtergere
  9. Ciudata carte, intr-un mod bun.
    Nu as renunta la nimic pentru o viata monotona. Nu spun ca imi plac razboaiele; as vrea sa fie pace in lume, dar toti am fi ca niste buruieni, fara rost.
    Voi citi cartea!
    Pupici !

    RăspundețiȘtergere
  10. Mi se pare că sentimentele ne definesc ca oameni și că renunțarea la ele ne-ar transforma în altceva... dacă ar fi rău sau ar fi bine nu cred că ai cum să-ți dai seama decât dacă treci prin asta (dar nu aș vrea să încerc, sincer), însă având în vedere că am pierde ceva, nu cred că ar fi bine...
    O lume distopică asemănătoare găsești și în Delirium de Lauren Oliver care a devenit repede distopia mea YA preferată, doar că acolo sentimentele sunt înnăbușite de un vaccin, nu de medicamente. Și deși ideea nu e originală, mi-a plăcut cum e abordată în Delirium :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Ai la mine pe blog un concurs, acum sigur e pe placul tau, premiul e o carte. Poate de data aceasta esti mai norocoasa.
    http://367dezile.blogspot.ro/2014/08/castiga-un-blind-date-cu-o-carte.html
    ASTEPT SA TE INSCRII, NEAPARAT!

    RăspundețiȘtergere
  12. Ai scris o recenzie minunata. Felicitari esti foarte talentata.

    RăspundețiȘtergere
  13. Pare interesantă cartea! Am văzut recent un film cu un subiect foarte asemănător, se numește Equilibrium. Și acolo este vorba despre o lume distopică, în care sentimentele umane sunt controlate cu pastile, pentru a preveni izbucnirea unui nou razboi, locuitorii nu au voie să dețină obiecte de artă, animale etc. Filmul și cartea par legate între ele. Sper să pun și eu mâna pe ea!

    RăspundețiȘtergere